Critici Literari Despre Ion De Liviu Rebreanu

Deși apariția romanului a trecut aproape neobservată,[11][12] el a fost elogiat de istoricul Nicolae Iorga în 1906, după publicarea sa în volum, apoi redescoperit în 1937 de criticul George Călinescu, ajungând să dobândească în timp o glorie care amenință să umbrească nuvelistica lui Slavici.[13][14] În opinia majorității criticilor literari romanul Mara reprezintă o treaptă intermediară în evoluția romanului românesc între Ciocoii vechi și noi (1862) de Nicolae Filimon și Ion (1920) de Liviu Rebreanu, fiind o operă de referință a literaturii române.[4][5][14][15]

critici literari despre ion de liviu rebreanu

Download File: https://www.google.com/url?q=https%3A%2F%2Fmiimms.com%2F2uaHbv&sa=D&sntz=1&usg=AOvVaw04hlYCJR0Glog2xOeyCbjw

Criticul C. Stănescu constata că majoritatea analizelor critice s-au concentrat asupra personajului Mara, care este construit atât de solid încât toți criticii au simțit un sentiment de siguranță profesională atunci când au vorbit despre el.[263] Din acest motiv, nicio analiză critică, oricât de dură, nu a putut să știrbească prestigiul personajului.[248] Unii critici (Nicolae Iorga, Pompiliu Marcea, Magdalena Popescu) au considerat însă că, prin frecvența aparițiilor și prin intensitatea preocupărilor, cei doi copii ai Marei ar fi personajele centrale ale romanului,[196][309] iar Nicolae Iorga a afirmat că romanul ar trebui să se numească Copiii Marei.[23][55][179][310] Contestând acest punct de vedere, profesorul Nicolae Manolescu a susținut că acest roman este în primul rând romanul Marei, întrucât cei doi copii (mai ales Persida) nu sunt decât variante juvenile ale Marei și urmează, odată cu vârsta, să-i imite modul de gândire și de acțiune.[311]

Fondată în 1994, Editura Muzeul Literaturii Române propune lucrări filologice aparținând atât scriitorilor, criticilor și teoreticienilor literari consacrați, cât și cercetătorilor tineri.

Atat Marin Preda cat si Liviu Rebreanu sunt cunoscuti in lumea intreaga prin operele lor, insa prin aceste doua mari capodopere (cum au fost numite de critici literari) au ajutat literatura romana sa faca un pas in dezvoltarea ei. Verificati-va cunostintele in testul Ion de Liviu Rebreanu!Verificati-va cunostintele in testul Morometii de Marin Preda!Este prima capodopera in creatia lui Liviu Rebreanu si un punct de referinta in evolutia romanului romanesc. Eugen Lovinescu considera romanul o adevarata revolutie fata de: lirismul samanatorist, eticismul ardelean, atitudinea poporanista. Elita criticii literare a vazut in acest roman o capodopera de rascruce in reflectarea satului si a taranului roman. Intr-adevar, romanul aduce o imagine noua, autentica, obiectiva asupra realitatii rurale, respingand orice intentie de idilizare, de infrumusetare.

Unul dintre cele mai fascinante personaje din literature noastra .Obiect al unei bogate literaturi critice ,destinul lui Ilie Moromete ilustreaza o "tema fundamentale",care l-a preocupat indelung pe prozator :disparitia clasei taranesti.A interpreta evolutia sa din perspective "caracterului universal al experientei taranesti " inseamna al situa intr-o tesatura mai complicate de determinari ;categoric mai relevanta decat interpretarea pur factoriala .Caracter puteric ,natura complexa ,inteligenta iesita din comun ,Ilie Moromete (al carui prototip este Tudor Calausu ,tatal autorului )"simbolizeaza lumea taraneasca in valorile ei durabile".Comentatorii romanului au remarcat spiritual independent al personajului ,ironia ,darul de a descoperi dimensiunile inedited ale lucrurilor .Exista o lume in care personajul se lupta cu alde Tudor Balosu ,Jupuitul sau Aristide ca sa isi achite datoriile ,sa-si pastreza independenta materiala ,dar si o alta lume ,nevazuta ,la care foarte putini au acces ,in care darul sau de povestitor ,calmul,perspicacitatea ,omenia ,il situeaza in centrul tuturor .Timpul interior ,masura unei ecuatii alcatuite cu migala de Ilie Moromete ,trebuie sa ramana multa vreme sursa de bucurii profunde ,de aceea desfasoara un intreg arsenal de subtilitati si eschive (uneori de un effect sarcastic necrutator ),ca presiunea evenimentelor sa nu-l tulbure .Contemplarea lumii,acceptarea ei ,"lupta pentru apararea vechilro bucurii ",aveau sa sfarseaca in momentul producerii unor lovituri imprevizibile.Pana atunci descoperirea unui cod existential care exedia intr-un plan second fapte posibil dominant ,ca sa raman seninatatea si ,prin ea , puterea .Trama epica se axeaza ,asadar,pe episoade semnificative din eforturile pentru achitarea foncierei ,pregatirea viitorului celor trei fii si a celor doua fiice ,gasirea unei solutii pentru trimiterea lui Nicolae la scoala .Pastrarea neatinsa a lotului de pamant primit dupa razboi inseamna libertate ,independenta de actiune,o conditie a vechilor "bucurii":discutii prelungite in poiana fierariei lui Iocan ,ceasurile de visare ciudata de pe stanoaga podisei ,drumurile incarcate de mari sperante la munte ,senzatia ca lumea-I nu poate determina in nici un fel reactiile ,discutiile cu oamenii inteligenti cum era Cocosila .Atacurile decisive vor veni din interiorul familiei (fuga lui Achim ,Nica ,Paraschiv cu caii si oile ,neintelegerile cu Catrina ,convingerea ca trebuie sa il trimita pe Niculaie la scoala) si il inconjoara treptat cu immense teritorii ale singuratatii ,il izoleaza,fiindca jocul lui este de neinteles .Catrina nu-I intelege suceala ,calmul("Esti mort dupa sedere si tutun"),Guica il crede un spoliator ,iar la instigarea ei ,cei trei baieti din prima casatorie ,un tata nedrept .Darurile firii sale deosebite gasesc apreciere in ochi prietenilor din fieraria lui Iocan,cu care discuta politica,dar si ai primarului Aristide ,de la care este nevoit sa se imprumute cu bani.Bucuria libertatii interioare ,a spiritului insetat de contemplare ,nu trebuie atinsa de indivizi ca Jupuitul(cel cu foncierea),Aristide sau Tudor Balosu ,ci sa se reverse in spiritele celor ca Dumitru lui Nae sau Cocosila ,Tugurlan .Fata de primii ,o permanenta circumspectie ,pentru a evita capcanele ,ca sa biruie inteligenta in fata asaltului prostiei si patimii posesiunii,un joc complicat pana la epuizarea "victimei " in panza nuantelor,a finetilro psihologice(celebre scene cu foncierea,Tudor Balosu,cu seful de post).Cand insa un nevoias ca Tugulan ii cere un imprumut ,subtilitatile sunt lasate la o parte pentru a nu-l jigni.Ilie Moromete exercita asupra celor din jur fascinatie ,marturisita ,o terapeutica de tip aparte ,prin magia cuvantului .Intors dintr-o calatorie la munte ,unde fusese sa vanda porumb ,povesteste ,cu inflexiuni neobisnuite si o regizare neasteptata a efectelor,ce s-a intamplat.Nu castigul il urmarea,ci altceva ,un lucru neinteles de cei trei fii care "au inceput sa murmure ca a omorat caii si caruta de pomana ,si ca si-a batut joc de munca lor ".Si cu acest prilej exista un limbaj aparte ,un meta limbaj in care evenimentele propiei existente iau alte dimensiuni .Interesanta asadar ,opinia lui Eugen Simion,care vede in Ilie Moromete "un narrator simbolic" ."Naratorul simbolic" nu este altceva decat naratorul mitic.al carui ceremonie creeazao iluzie initiaticaa intamplarilor initiatica a intamplarilor exemplare ,care nu vin de oriunde si trec spre oriunde ,ci ordoneaza lumea,ii dau coerenta ,o fac accesibila.Strategia oralitatii ,de alt tip decat la Creanga sau Sadoveanu ,accentueaza subtextul presuasiunii .Cuvintele fac lumina in cele mai incurcate ganduri :"avea uneori obiceiul -semn de batranete sau poate nevoia de a se convinge ca si cele mai intortocheate ganduri pot capata glas-de a se retrage pe undeva prin gradina sau prin spatele casei si de a vorbi singur".Cand l-a intrebat cineve de ce vorbeste singur ,a raspuns ca "asta e din pricina ca n-are cu cine discuta ,cu sensul ca nimeni nu mrita sa-I asculte gandurile".Moromete incearca sa plaseze schimbarile din viata satului in "schimbarea vesnica a lumii " de parca nu iese ceva .Dupa cu se vede cele doua personaje au de-a face in romane cu un singur lucru "PAMANTUL'',in opinia altor critici literari ca de exemplu: Eugen Lovinescu vedea in Ion "expresia instinctului de stapanire a pamantului in slujba caruia pune o inteligenta ascutita, o cazuistica stransa, o vointa imensa, George Calinescu considera ca "viclenia instinctuala, caracteristica oricarei fiinte reduse, i-a determinat actiunile". Tot George Calinecu afirma: Ion a batjocorit o fata, a impins-o la spanzuratoare si a ramas cu pamantul.Prin Ion,eroul romanului cu acelasi nume,Liviu Rebreanu a creat un personaj de referinta in literatura romana,care va suscita mereu noi introspectii in adancimiile fiintei umane.Pe cand Ilie Moromete este vazut de mari critici literari ca fiind primul taran din literatura romana care se lupta sa-si pastreze pamantul. Moromete cel vechi, omul adunarilor linistite, traia in sculptura naiva a lui Din Vasilescu. Moromete tragic, omul unei civilizatii care piere, traieste de aici inainte .

În secolul al XX-lea, s-a afirmat o strălucită generaţie de scriitori interbelici: prozatorii Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu şi Mircea Eliade (celebru mai ales ca istoric al religiilor), poeţii, filosofii şi dramaturgii Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, George Bacovia, criticii literari şi esteticienii Eugen Lovinescu, Tudor Vianu, şi George Călinescu, cunoscut şi ca romancier.

Liviu rebreanu aprecieri critice - Mai jos o sa aveti mai multe rezultate pentru cautarea Liviu rebreanu aprecieri critice. Puteti gasi foarte multe referate accesand categoriile din partea dreapta despre Liviu rebreanu aprecieri critice. Uita-te mai jos si o sa gasesti cele mai relevante rezultate pentru cautarea Liviu rebreanu aprecieri critice. Alege cel mai bun referat din aceasta cautare si descarca gratuit. In cazul in care nu gasiti referatul Liviu rebreanu aprecieri critice va rugam sa efectuati o cautare dupa un singur cuvant cheie. Avem o baza de date care creste pe zi ce trece si suntem siguri ca daca nu acum, in viitorul apropiat cu siguranta o sa adaugam referatul Liviu rebreanu aprecieri critice.